După aproximativ trei ore am ajuns la cabană. Deşi era o cabană modestă frumuseţea şi delicateţea peisajelor care o înconjurau faceau orice problemă sau nemulţumire uitată.
După ce ne-am instalat şi ne-am odihnit puţin, am urcat împreună cu doamna Dunca, domnul Baciu şi cabanierul spre unul dintre vârfurile Pietrei Singuratice, însă doar doamna Dunca şi cabanierul au ajuns la crucea din vârf şi am fost nevoiţi să coborâm repede toţi deoarece a început să plouă.
Deşi ploua, energia nesecată care sălăşluia în fiecare dintre noi ne-a împins în bătaia picurilor reci pentru a dansa pe ritmuri latine şi nu numai.
.
UNII S-AU ADĂPOSTIT...
... ALŢII DANSEAZĂ ÎN PLOAIE. 
PLOILE DE MUNTE TREC REPEDE... 
AMINTIRI FRUMOASE DE LA PIATRA SINGURATICĂ...
HĂŞMAŞU MIC: POVÂRNIŞUL MOARA DRACULUI 
